Cont contabil

Definiție

Element de bază al sistemului contabil, utilizat pentru gruparea și evidența valorică a operațiunilor economice de același fel. Fiecare cont are un simbol numeric (din planul de conturi), o denumire și funcționează după principiul debitului și creditului. Conturile sunt de activ (solduri debitoare), de pasiv (solduri creditoare) sau bifuncționale. Totalitatea conturilor utilizate de o entitate formează contabilitatea curentă (registrul-jurnal și cartea mare).

Exemplu practic

Contul 401 „Furnizori" este un cont de pasiv. La primirea unei facturi de la furnizor, contul 401 se creditează (crește pasivul — datoria față de furnizor). La plată, se debitează (stinge datoria).

Vezi și

• Plan de conturi— termen din același domeniu