Chitanță

Definiție

Document justificativ de plată în numerar, emis de vânzător sau prestator în locul bonului fiscal, în situațiile în care nu există obligația utilizării casei de marcat electronice (de exemplu, anumite activități scutite sau operațiuni ocazionale). Chitanța trebuie să conțină datele de identificare ale emitentului, suma în cifre și litere, natura tranzacției și semnătura. Se înregistrează în registrul de casă.

Exemplu practic

Un cabinet medical (activitate scutită de TVA) emite chitanță pentru o consultație plătită în numerar de un pacient persoană fizică. Suma se înregistrează în registrul de încasări și plăți al cabinetului.

Vezi și

• Registru de încasări și plăți— termen din același domeniu